Raspunsul Iubirii Tatalui prin Chip in Duhul este Omul

-Doamne te iubesc eu pe Tine?...
...
-Da Doamne, Tu ştii că Te Iubesc!

Bucuria inimii nu poate fi decât în Duhul, ea este tainică, gingaşă ca o adiere de vânt. De multe ori Îi simţi prezenţa doar după ce constaţi trupeşte lipsa. Doamne eu ştiu că te simt şi atunci când aceşti cinci fraţi ai trupului meu sunt morţi inimii mele. Nu duhul meu este mort, nu inima mea, ci cele cinci simţuri, chiar de-mi vei trimite dovezi şi nu am iubirea gingaşă a Duhului, cu ce+mi va folosi mie? Deci, Tu Doamne ingustează-mi simţirile trupului pentru lume precum este zugrăvit chipul Sfinţilor în Icoana ce are subţiate şi istovite prin post şi iconomie mădularele simţirii trupului spre a se uni omul cel nou în adâncul inimii sale cu Tine. Duhul Tău Doamne ştiu că nu l-ai luat de la mine, dar între trupul meu şi Tine este o prăpastie care nu o poate trece decât Duhul Tău în credinţa Fiului Tatălui.
Duhul este o Persoana delicată, El nu caută ale Sale, este noua noastră stare, a sfinţeniei, El este candoare, se întristează, se ruşinează de spurcăciunea noastră, fiindu-ne alături în Iubirea Fiului în Sânul cald al Tatălui.
Duhul este Iubirea, Chipul Smerit al Fiului, iar Sfinţii sunt Iubirea Duhului.
Mă doare când cel drag nu îmi acordă atenţie, nu îmi este indiferentă prezenţa, simţirea Ta. Gingăşia prezenţei Tale mă încălzeşte, îmi dă Putere de Viaţă, îmi învie duhul din prăpastia gheenei.
Plinirea fiinţei îmi este copleşită de căldura Duhului după care îşi primeşte rostul Căldura Sfinţilor Tăi Doamne. Cu acea Căldură fiinţial maternă acoperă-mă, purtându-se gingaş pe deasupra Chipului nostru. Duhul este Iubirea Ta maternă, din care ne naştem spre unire în Duh şi în Domnul Iisus.
Îmi este întristată întristarea în inima gingaşă plină de Tine, de tainica Ta retragere cu Duhl în fiinţa-mi insondabila şi fărâmiţată cu care-mi este îmbracată persoana, căci cruzimea aproapelui imi duce întristarea la întristarea Duhului, e o deşesrtare a Duhului după Chipul Fiul în întreaga noastră fiinţă, după cum şi nasterea cea nouă din gingăşia covârşitoare a Iubirii creatoare a Tatălui.
Trimite Doamne iar pe Duhul Tău la fraţii mei, fraţii trupului, deşi ştiu că ei nu vor simi tainica Lui retragere în adâncul inimii mele, în tainica ei aşteptare a plămadei Împărăţiei Tale, dar simţind ei lipsa Ta, măcar să-şi întrebe alterat si fragmentat, deşi o singura persoană, Fratele din lăuntrul inimii:
-Duhul nostru Drag, mă iubeşti Tu pe mine?
...
Moartea trupului, împreună cu toţi fraţii săi arată învierea sufletului, dezrobirea sa din legăturile morţii, puterea şi voinţa Fiilor de a primi tainic şi apofatic, în adâncul de nepătruns a dumnezeiescului întuneric al inimii, pe Duhul unităţii firii transfigurate, care se poartă veşnic deasupra Chiplui nostru de fii ai Tatălui!
...
-Da Doamne, tu stii că îmi este dulce şi iubitoare prezenţa Duhului Tău, prezenţa plină de Putere, care face ca şi constatarea trupească a lipsei Sale să capete conţinut cald, mlădios, de Iubire gingasşă a Duhului!

Răspunsul Iubirii Tatălui prin Chip în Duhul este Omul!

La mulţi ani tuturor celor ce poartă numele Sf. Claudiu, ca răspuns al inimii lăuntrice omului...